作词 : Irina Rimes/Vlad Sabajuc
作曲 : Irina Rimes/Vlad Sabajuc
Ideologia ta nu mă reprezintă
În țara buzunarelor în care bate vântul
Jumătate s-au dus, jumătate așteaptă rândul
Te rog, dă-mi pace, dacă nu îmi dai cuvântul
Știi ce înseamnă Republica Moldova?
Bagă x3 la tot ce știi despre Craiova
La noi întotdeauna e
problemă e război
Versurile triste, umorul mai greoi
Bate, vântule, bate
Suflă grijile toate
Casa mea, 'colo-departe
Toți o vor, nimeni nu poate să mi-o ia
Cât înc-o port
Înăuntru o port
Casa mea, 'colo-departe
Numai eu știu să-i cânt
Dorule, dorule
, nu mă bate
Că numai de dor am avut parte
N-am avut nici pace, nici hodină
Și-am rămas cu inima bătrână
Ne-am împrăștiat printre străini
Ca păsările care nu mai vin
Au
zburat
spre cerurile albastre
Cu povara bunătății noastre
Ne-au chinuit cu foame și ne-au speriat cu frig
Ne-am învățat să facem sărbătoare din nimic
Ne-am învățat s-alegem răul cel mic
În țara noastră ca o mângâiere de bunic
La poarta ruginită-mbătrânește un nuc
Iar frunzele îi cad și oamenii se duc
El își apleacă ramul, dar eu nu mă
apuc
Eu am fugit de-acasă, dar de dor
unde
să
fug?
Bate, vântule, bate
Suflă grijile toate
Casa mea, 'colo-departe
Toți o vor, nimeni nu poate să mi-o ia
Cât înc-o port
Înăuntru o port
Casa mea, 'colo-departe
Numai eu știu să-i cânt
Dorule, dorule,
nu mă bate
Că numai de dor am avut parte
N-am avut nici pace, nici hodină
Și-am rămas cu inima bătrână
Ne-am împrăștiat printre străini
Ca păsările care nu mai vin
Au
zburat
spre cerurile albastre
Cu povara bunătății noastre
作词 : Irina Rimes/Vlad Sabajuc
作曲 : Irina Rimes/Vlad Sabajuc
Ideologia ta nu mă reprezintă
În țara buzunarelor în care bate vântul
Jumătate s-au dus, jumătate așteaptă rândul
Te rog, dă-mi pace, dacă nu îmi dai cuvântul
Știi ce înseamnă Republica Moldova?
Bagă x3 la tot ce știi despre Craiova
La noi întotdeauna e
problemă e război
Versurile triste, umorul mai greoi
Bate, vântule, bate
Suflă grijile toate
Casa mea, 'colo-departe
Toți o vor, nimeni nu poate să mi-o ia
Cât înc-o port
Înăuntru o port
Casa mea, 'colo-departe
Numai eu știu să-i cânt
Dorule, dorule
, nu mă bate
Că numai de dor am avut parte
N-am avut nici pace, nici hodină
Și-am rămas cu inima bătrână
Ne-am împrăștiat printre străini
Ca păsările care nu mai vin
Au
zburat
spre cerurile albastre
Cu povara bunătății noastre
Ne-au chinuit cu foame și ne-au speriat cu frig
Ne-am învățat să facem sărbătoare din nimic
Ne-am învățat s-alegem răul cel mic
În țara noastră ca o mângâiere de bunic
La poarta ruginită-mbătrânește un nuc
Iar frunzele îi cad și oamenii se duc
El își apleacă ramul, dar eu nu mă
apuc
Eu am fugit de-acasă, dar de dor
unde
să
fug?
Bate, vântule, bate
Suflă grijile toate
Casa mea, 'colo-departe
Toți o vor, nimeni nu poate să mi-o ia
Cât înc-o port
Înăuntru o port
Casa mea, 'colo-departe
Numai eu știu să-i cânt
Dorule, dorule,
nu mă bate
Că numai de dor am avut parte
N-am avut nici pace, nici hodină
Și-am rămas cu inima bătrână
Ne-am împrăștiat printre străini
Ca păsările care nu mai vin
Au
zburat
spre cerurile albastre
Cu povara bunătății noastre